Pana vine vara aia odata (ca o sa vina, asta stim sigur!!!) si pana o sa imi treaca mie dorul de ea, trebuie sa trecem de o grea incercare: astenia de primavara.
De doua zile e frumos afara si e un soare de numai la birou nu iti vine sa stai, iar eu....sunt astenica. Iarba nu-mi mai place, gura nu-mi mai tace.
Drept urmare, azi (noroc ca a fost vineri) am stat toata dupa amiaza pe mess cu o prietena. Si colac peste pupaza, la 4 jumate am luat decizia manageriala ca plec la 5 jumate azi. Si am plecat. La 5. :D
Vestea buna despre astenia de primavara este ca ciocolata ajuta. Cui ii place ciocolata, desigur. Eu una ingerez numai anumite forme. De obicei in prajituri, ca mie imi plac chestiile mai sofisticate, in timp ce sa deschizi o foaie de hartie care inveleste o ciocolata e mult prea simplu. Nu e nici o provocare acolo.
Vestea proasta despre astenie este ca poate tine...cam pana cand vine vara. Sau pana cand isi dezgheata clientii bugetele de externalizare a activitatilor de HR - aceste doua fenomene (astenia si bugetele clientilor) putand fi corelate uneori.
Dar aici intervine fenomenul de automotivare al unui coleg de-al meu: youtube si Always Look On The Bright Side Of Life. Si te uiti la fata aia luminoasa a vietii on and on and on pana incepi sa vezi stele verzi. Dupa care te mai uiti si in alta parte, asa, pentru variatie.
Pana una alta, in asteptarea lunii martie si desigur a lunii mai (ca 1 mai nu e o zi ca oricare alta!), eu sper ca o prietena de-a mea sa nu aiba dreptate cand spune ca de fapt criza inca nu a venit in Europa ci vine pe la vara. Si cum speranta moare ultima, cu ea in suflet si-n simtire eu ma intorc la ciocolata. Ca acuma trebuie sa faci planuri pe termen scurt, si eu tocmai am facut unul pe 15 minute: sa termin prajitura.
Astenie usoara sa avem!
joi, 19 martie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu