vineri, 15 mai 2009
Senina si cretina
Azi sunt complet iesita din tipare. Din tiparele mele, alea de zi cu zi.
Ma uit la nori si vad diferite forme care mai de care mai graitoare si mai pline de viata. Ma opresc in loc sa vad cum luceste un strop de apa dupa ploaie pe o frunza.
Imi dau ochelarii de soare jos de la ochi si ma uit in soare clipind mult si des pana imi dau lacrimile.
Ma bucur de ploaie (inainte ma umpleam de nervi caci abia imi spalasem masina).
Ma opresc din mers si trag adanc in plamani mirosul de flori care... nu stiu exact de unde vine la mine in fata blocului.
Ma uit la teve la Liceenii si am aceleasi emotii pe care le aveam acum .... 'shpe ani cand am vazut prima data filmul.
Si nu imi mai pasa de nimeni si de nimic. Ce daca e criza, ce daca a crescut rata somajului in Bucuresti, ce daca economia a scazut in primul trimestru, ce daca... ce daca...
"All my sanity and wits they have all vanished..." si da, azi port mov. Pentru mine.
Si cred ca as vrea sa fiu la fel si maine... :)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
e ca si cum te-ai oprit in loc, sa asculti trecerea timpului. si eu am trecut prin asemenea stari. pana la urma te intrebi pentru ce ne stresam atat. pentru bani, case, tot felul de alte chestii. slujbe, functii. chiar merita? merita? ce ramane dupa? nu e mai bine sa traim simplu? sa traim clipa? sa fim inainte de toate ceea ce trebuie sa fim - oameni.
RăspundețiȘtergereimi place sablonul asta...la fel e si la mine...muuult verde i povesti.dardindar: Povestea bicicletei sau lungul drum de la copilarie la maturitate (continuare)
RăspundețiȘtergere@Dan: mare dreptate ai...vorba bajetsilor de la Papa Roach: There's no money, there's no possessions, only obsessions. I don't need that shit!" :)
RăspundețiȘtergereSi da... suntem atat de rar oameni incat ar trebui sa ne gandim mai des la asta si sa actionam in consecinta.
PS. Merci de vizita :)
@adriana: frumoasa drumetie! eu nu stiu sa ma dau cu bicicleta :( dar am ambitia sa imi iau vara asta role si sa bat bucurestiu. o sa te tin la curent cu... cazaturile :)
RăspundețiȘtergereMultam ca ai trecut pe aici... :)
@bine faci...iti tin pumnii sa nu cazi de multe ori...daca nu ai citit inca povestea, te invit cu mare drag sa vii la mine...usa e deschis...cafeaua fierbe in ibric...si in plus am si povestile prietenilor la comentarii...sa stii ca nu rade nimeni ca nu stii sa mergi...dar poate te vor amuza pe tine pataniile celorlalti..
RăspundețiȘtergereChiar, ce dacă? De ce-am "îndoctrina" zilnic cu gânduri negre? Viaţa ne tot strânge la piept, iar noi ne facem că nu vedem...
RăspundețiȘtergerePana si Baba Cloanta revine la sentimente mai bune cand o pici cu ceara. Asa si tu cu picurul de ploaie ce imbuneaza scorpia... In sfarsit...
RăspundețiȘtergereAsa e, Cristian...am devenit experti in a ne adanci in in ganduri negre si a ignora tot ce e frumos in jur... Insa constientizarea problemei e primul pas in rezolvarea ei. E drept ca nu trebuie sa fie singurul.. :)
RăspundețiȘtergerePaul, stii care e norocul tau? Geografia. Deocamdata, cel putin... :D
RăspundețiȘtergere